Psalmul lui David, 63. Intru sfârșit.
1 Auzi Dumnezeule glasul meu, când mă rog către tine, dela frica vrăjmașului scoate sufletul meu.
2 Acopere-mă de adunarea celor ce ce viclenesc, de mulțimea celor ce lucrează nedreptate.
3 Cari și-au ascuțit ca o sabie limbile lor, întins-au arcul lor lucru amar, ca să săgete întru ascunsuri pre cel nevinovat.
4 Fără veste îl vor săgetà pre el, și nu se vor teme, întărit-au loruș cuvânt viclean.
5 Vorbit-au ca să ascunză cursă, zis-au: cine îi va vedeà pre dânșii?
6 Iscodit-au fărădelege, stinsus'au născocind iscodiri.
7 Apropià-se-va omul și inima adâncă. și se va înălțà Dumnezeu.
8 Săgeata pruncilor s'a făcut ranele lor, și au slăbit asupra lor limbile lor.
9 Turburatu-s'au toți cari i-au văzut pre dânșii, și s'a temut tot omul.
10 Și au povestit lucrurile lui Dumnezeu, și faptele lui le-au înțeles.
11 Veselì-se-va cel drept întru Domnul și va nădăjduì spre dânsul, și se vor lăudà toți cei drepți la inimă.