PSALM 64. Intru sfârșit lui David, cântarea Ieremiei și a lui Iezechiil și a nemerniciei norodului când vreà să iasă din robia Vavilonului,
1 Tie se cuvine cântare Dumnezeule în Sion, și ție se va dà rugăciune în Ierusalim.
2 Auzi rugăciunea mea tine tot trupul va venì.
3 Cuvintele celor fărădelege ne-au biruit pre noi și păgânătățile noastre tu le vei curățì.
4 Fericit este pre carele l-ai ales și l-ai primit, lăcuì-va în curțile tale.
5 Umpleà-ne-vom de bunătățile casei tale; sfântă este Biserica ta, minunată întru dreptate.
6 Auzi-ne pre noi Dumnezeule mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor de pre mare departe.
7 Cela ce gătești munții întru tăria a, încins fiind cu putere; cela ce turburi adâncul mării, sunetele valurilor ei cine le va suferì?
8 Turburà-se-vor neamurile și se vor spăimântà cei ce lăcuesc pre margini de semnele tale; ieșirile dimineței și ale serei le vei veselì.
9 Cercetat-ai pământul și l-ai îmbătat pre dânsul, înmulțit-ai a'l îmbogăți pre el.
10 Rîul lui Dumnezeu s'a umplut de ape; gătit-ai hrană lor, că așà este gătirea.
11 Brazdele lui îmbată-le, înmulțește roduriie lui, întru picăturile lui veselì-se-va răsărind.
12 Bine vei cuvântà cununa anului bunătăței tale, și câmpii tăi se vor umpleà de grăsime.
13 Ingrășà-se-vor cele frumoase ale pustiei, și cu bucurie dealurile se vor încinge.
14 Imbrăcatu-s'au berbecii oilor, și văile vor înmulțì grâul, strigà-vor pentrucă vor cântà.