Pilda Semănătorului. Muma și frații lui Iisus. Certarea apelor. Legheon. Fata mai marelui Sinagogei. Femeia ce'i curgeà sânge.
1 Și a fost după aceasta și el umblă prin cetăți și prin sate, propoveduind și binevestind împărăția lui Dumnezeu, și cel doisprezece cu dânsul,
2 Și niște femei care erau tămăduite de duhuri rele și de boaie: Maria ce se chemà Magdalina, dintru care ieșiseră șapte draci,
3 Și Ioana femeia lui Husa, ispravnicul lui Irod, și Susana și altele multe, care slujiau lui din avuțiile lor.
4 Și adunându-se norod mult, șt cei de prin cetăți venind către dânsul, au zis prin pildă:
5 Iesit-a semănătorul să semene sămânța sa. Și semănând el, una a căzut lângă cale și s'au călcat și pasările cerului o au mâncat.
6 Și alta a căzut pre piatră, și dacă a răsărit s'a uscat, pentruca n'aveà umezeală.
7 Și alta a căzut în mijlocul spinilor, și crescând spinii o au înnecat pre el.
8 Și alta a căzut pre pământ bun, și crescând a făcut rod însutit. Acestea grăind, au strigat: cel ce are urechi de auzit, să auză.
9 Și l-au întrebat pre el ucenicii lui, zicând: ce este pilda aceasta?
10 Iar el au zis: vouă este dat a șt? tainele împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți în pilde, ca văzând să nu vază, și auzind să nu înțeleagă.
11 Iar pilda este aceasta; sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
12 Iar cea de lângă cale sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ià cuvântul din inima lor, ca nu cumvà crezând să se mântuiască.
13 Iar cea de pre piatră, sunt cel cari când aud, cu bucurie? primesc cuvântul: dar aceștia rădăcină n'au, cari până la o vreme cred și în vreme de ispită se leapădă.
14 Iar ceea ce a căzut în spini, aceștia sunt cari au auzit, dar cu grijile și cu bogățiile și cu dulcețurile vieței acesteea umblând, se înneacă și nu săvârșesc roadă.
15 Iar cea de pre pământ bun, aceștia sunt cari cu inimă bună și curată auzind cuvântul, îl țin și fac roadă întru răbdare.
16 Și nimeni aprinzând lumina o acopere pre dânsa cu vas, sau o pune supt pat, ci o pune în sfeșnic, ca cei ce inirà să vază lumină.
17 Că nu este lucru de taină, care să nu se arate, nici lucru ascuns care să nu se cunoască și întru arătare să vie.
18 Deci vedeți cum auziți; că cel ce are, se va da lui, și cel ce mare, și ce se pare că are, se va luà dela dânsul.
19 Și su venit către dânsul muma lui și frații lui, și nu puteau să vorbească cil dânsul pentru no-. rod.
20 Și i-a spus lui zicând: muma ta și frații siau afară, vrând să îe vază pre tine.
21 Iar el răspunzând, au zis către dânșii: muma mea și frații mei sunt aceștia, cari aud cuvântul lui Dumnezeu și'l fac pre dânsul.
22 Și a fost într'una din zile, și el au intrat în corabie și ucenicii lui, și au zis către ei: să trecem de ceea parte de iezer; și s'au slobozit.
23 Iar mergând ei cu corabia, au adormit el Și s'a pogorît vifor de vânt In iezer, și se umpleau și se primejduiau.
24 Și apropiindu se l-au deșteptat pre dânsul, grăind: Învățătorule, Învățătorule, pierim. Iar el scuîându-se, au certat vântul și valul apei; și au încetat, și s'a făcut liniște.
25 Și au zis către ei: unde este credința voastră? Iar ei spăimântându-se, s'au mirat, grăind unul către altul: cine este acesta, că și vânturilor și apei poruncește, și'l ascultă pre dânsul?
26 Și au venit cu corabia în laturea Gadarenilor, care este de ceea parte de Galileea.
27 Și ieșind el la uscat. l-a întâmpinat pre el un om oarecare din cetate, care aveà draci de mulți ani, și în haină nu se îmbrăcă și în casă nu petreceà, ci în mormânturi.
28 Iar văzând pre Iisus și strigând, a căzut înaintea lui, și cu glas mare a zis: ce este mie și ție iisuse Fiul lui Dumnezeu celui prea înalt? Rogu-te, nu mă muncì pre mine.
29 Că poruncià duhului celui curat să iasă din omul acela, pentrucă de mulți ani îl răpise pre dânsul, și'l legau pre el cu lanțuri de fier și cu obezi, păzindu-se, dar sfărâmând legăturile, se gonià de dracul prin pustie.
30 Și l-au întrebat pre el Iisus, grăind: cum îți este numele? Iar el a zis: legheon; că draci mulți intraseră înir'însul.
31 Și rugau pre el ca să nu porunciască lor să meargă întru adânc.
32 Și erà acolo o turmă de porci mulți, ce se pășteau în munte, și'l rugau pre el să le deà voie lor să intre într'inșii; și le-au dat lor voie.
33 Și Ieșind dracii din om, au intrat în porci, și s'a pornit turma de pre țărmuri în iezer șl s'a înnecat.
34 Iar păstorii văzând ceea ce sc făcuse, au fugi! și au spus în cetate și prin sate.
35 Și au ieșit să vază ce s'a făcut, și au venit la Iisus, și au aflat pre omul dintru care ieșiseră dracii, îmbrăcat și întreg la minte, șezând lângă picioarele lui Iisus, și s'au temut.
36 Și le-au spus lor și cei ce văzuseră, cum s'a mântuit ce! îndrăcit.
37 Și l-a rugat pre dânsul tot norodul ținutului Gadarenilor, să se ducă dela dânșii, că erau cuprinși de mare frică. Iar el intrând în corabie, s'au întors.
38 -Iar bărbatul dintru care ieșiseră dracii, rugà pre el ca să fie cu dânsul; dar Iisus l-au slobozit pre el, grăind:
39 Intoarce-te în casa ta și povestește câte ți-a făcut ție Dumnezeu. Și s'a dus propoveduind prin toată cetatea câte i-au făcut Iisus lui,
40 Și a fost când s'au întors Iisus, l-a primit pre el norodul, că toți îl așteptau pre el.
41 Și iată, a venit un om căruia îi erà numele Iair, și acesta erà mai marele sinagogei, și căzând la picioarele lui Iisus, îl rugà pre el ca să intre în casa lui,
42 Că aveà o fiică una născută, ca de doisprezece ani, și aceea mureà. Iar când mergeà el, îl împresurau noroadele.
43 Și o muiere fiind în curgerea sângelui de doisprezece ani, care cheltuise la doftori toată avuția sa, și nici dela unul n'a putut să se vindece,
44 Apropiindu-se dinapoi, s'a atins de poala hainei lui, și îndatăș a stătut curgerea sângelui ei,
45 Și au zis Iisus: cine este cel ce s'a atins de mine? Iar lepădându-se toți, a zis Petru și cei ce erau cu el: Invățătorule, noroadele te îmbulzesc și te strâmtorează, și zici: cine este cel ce s'a atins de mine?
46 Iar Iisus au zis: s'a atins de mine oarecine, că eu am cunoscut puterea care a ieșit din mine.
47 Iar văzând muierea că nu s'a ascuns, a venit tremurând, și căzând înaintea lui, i-a spus lui, înaintea a toi norodul, pentru care pricină s'a atins de el și cum că s'a tămăduit îndată.
48 Iar el i-au zis ei: îndrăznește fiică; credința ta te-a mântuit, mergi în pace.
49 Încă grăind el, vine oarecare dela mai marele sinagogei, grăind lui, că a murit fiica la; nu supăra pre învățătorul.
50 Iar Iisus auzind, au răspuns lui, grăind: nu te teme; crede numai și se va mântuì.
51 Iar intrând în casă, n'au lăsat nici pre unui să intre, fără numai pre Petru și pre Iacov și pre Ioan și pre tatăl fecioarei și pre muma ei.
52 Și plângeau toți șt se tânguiau de dânsa; iar el au zis: nu plângeți; n'a murit, ci doarme.
53 Și'și râdeau de dânsul, știind că a murit.
54 Iar el scoțând pre toți afară, și apucând-o de mână, a strigat, grăind: fecioară, scoală-te!
55 Și s'a întors duhul ei, și a înviat îndată; și au poruncit să'i deà ei să mănânce.
56 Și s'au spăimântat părinții ei; iar el au poruncit lor, să nu spună nimănui ceeace se făcuse.