Ioan Botezătorul în pustie. Botezul lui Iisus.
1 Iar în zilele acelea a venit Ioan Botezătorul, propoveduind în pustia Iudeei,
2 Și zicând: pocăiți-vă, că s'a apropiat împărăția cerurilor;
3 Că acesta este cela ce s'a zis de Isaia prorocul, ce zice: glasul celui ce strigă în pustie: gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările lui.
4 Și acest Ioan aveà îmbrăcămintea lui din peri de cămilă, și brâu de curea împrejurul mijlocului lui, iar hrana lui erà acride și miere sălbatică.
5 Atunci ieșià la dânsul Ierusalimul și toată Iudeea și toată laturea dimprejurul Iordanului,
6 Șt se botezau în Iordan dela dânsul, mărturisindu'și păcatele lor.
7 Și văzând pre mulți din Farisei și din Saduchei venind către botezul lui, a zis lor: pui de năpârci, cine v'a arătat vouă ca să fugiți de mânia ceea ce va să fie?
8 Faceți dar roduri vrednice de pocăință,
9 Și să nu, vi: se pară a grăi întru sinevă: părinte avem pre Avraam; că zic vouă, că poate Dumnezeu și din pietrile acestea să ridice fii lui Avraam.
10 Că iată și securea la rădăcina pomilor zace; deci, tot pomul, care nu face roadă bună, se taie și în foc se aruncă.
11 Eu vă botez pre voi cu apă, spre pocăință; iar cela ce vine după mine, mai tare decât mine este, căruia nu sunt vrednic a'i țineà încălțămintele; acesta vă va botezà pre voi cu Duh Sfânt și cu foc.
12 A cărui lopată este în mâna lui, și va curățì aria sa, și va adunà grâul în jitnița sa, iar plevele. le va arde cu focul nestins.
13 Atunci au venit Iisus din, Galileea la Iordan către Ioan, ca să se boteze dela dânsul.
14 Iar Ioan îi oprià pre el, zicând: eu am trebuință a mă boteză de tine, și tu vii către mine?
15 Și răspunzând Iisus, au zis către el: lasă acum, că așà este cu cuviință nouă ca să plinim toată dreptatea. Atunci l-a lăsat pre el.
16 Și bolezându-se Iisus, îndată au ieșit din apă; și iată s'au deșchis lui cerurile și a văzut pre Duhul lui Dumnezeu pogorându-se ca un porumb și venind preste dânsul;
17 Și iată glas din ceruri zicând: acesta este Fiul meu cel iubit, întru carele am binevoit.