Judecata ce se aduce asupra lui Israil că nu păzește legea.
1 Pentru aceea fără de răspuns ești, o omule, tot cel ce judeci; căci, întru ce judeci pre altul, pre tine însuți te osândești; că aceleași faci, cel ce judeci.
2 Și știm că judecata lui Dumnezeu este după adevăr asupra celor ce fac unele ca acestea.
3 Și oare socotești aceasta, o omule, cel ce judeci pre cei ce fac unele ca acestea, și tu însuți aceleași faci, că vei scăpă de judecata lui Dumnezeu?
4 Sau au nu bagi seamă de bogățiile bunătăței lui, șt de îngăduința, și de îndelungă răbdarea lui; necunoscând că bunătatea lui Dumnezeu te aduce la pocăință?
5 Ci după împietrirea ta și nepocăita inimă, îți aduni ție mânie în ziua mâniei și a o*i?școperirei dreptei judecăți a lui Dumnezeu;
6 Care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
7 Celor ce prin răbdarea lucru bun, caută slavă și cinste și nestricăciune, vieața veșnică.
8 Iar celor prigonitori, cari se pun împrotiva adevărului, și se supun nedreptăței, mânie și urgie,
9 Necaz și strâmtorare preste tot sufletul omului celui făcător de rău, al Iudeului întâiu, și al Elinului;
10 Iar slavă și cinste și pace, tot celui ce face binele, Iudeului mai întâiu, și Elinului;
11 Că nu este fățărnicie la Dumnezeu.
12 Căci câți fărădelege au greșit, fărădelege vor și pieri; și câți în lege au greșit, prin lege se vor judecă;
13 Că nu auzitorii legei sunt drepți la Dumnezeu, ci făcătorii legei se vor îndreptă.
14 Căci când neamurile, cele ce n'au lege, din fire fac ale legei, aceia lege neavând, ei singuri își sunt lege;
15 Carii arată fapta legei scrisă întru inimile sale, împreună mărturisindu-le lor cunoștința lor, și cugetele lor întru sine pârându-se sau și dându'și răspuns de îndreptare;
16 In ziua când va judecă Dumnezeu cele ascunse ale oamenilor după evanghelia mea prin Iisus Hristos.
17 Iată, tu ie numești Iudeu, și te odihnești în lege, și ie lauzi întru Dumnezeu.
18 Și cunoști voea lui, și alegi cele de folos, fiind învățat din lege; ld. Și te nădăjduești a fi povățuitor orbilor, lumină celor dintru întunerec,
19 Iar știm, că: câte zice legea, eci ce vom zice că Avraam pă celor ce sunt în lege zice; ca toată gura să se astupe, și vinovată să fie toată lumea lui Dumnezeu. D rintele nostru să fie aflat după trup?
20 Îndreptător celor fără de minte, învățător pruncilor, având închipuirea științei și a adevărului în lege.
21 Deci cel ce înveți pre altul, pre tine nu te înveți? Cela ce propovedueșfi să nu fure, furi?
22 Cela ce zici să nupreacurvească. preacurveșfi? Cela ce urăști idolii; furi cele sfinte?
23 Cela ce te lauzi în lege prin călcarea legei, necinstești pre Dumnezeu?
24 Că numele lui Dumnezeu pentru voi se hulește întru neamuri, precum este scris.
25 Că tăierea împrejur folosește, dacă faci legea; iar dacă ești călcător de lege, tăierea ta împrejur, netăiere împrejur s'a făcut.
26 Drept aceea de va păzi netăierea împrejur îndreptările legei, au nu se va socoti netăierea lui împrejur în loc de tăiere împrejur?
27 Și va judecă netăierea împrejur cea din fire, plinind legea, pre tine care prin slovă și prin tăierea împrejur, ești călcător de lege.
28 Că nu cel din afară arătat este Iudeu; nici cea din afară arătată în trup este tăiere împrejur;
29 Ci cel întru ascuns, acela este Iudeu; și tăierea împrejur este cea a inimei, întru duhul, iar nu prin slovă; a cărui laudă nu este dela oameni, ci dela Dumnezeu.