Psalm 78. Psalmul lui Asaf.
1 Dumnezeule, venit-au neamurile în moștenirea ta, spurcat-au sfântă Biserica ta.
2 Pus-au Ierusalimul ca o păzitoare de poame; pus-au stârvurile robilor tăi mâncări pasărilor cerului; trupurile celor cuvioși ai tăi hiarelor pământului.
3 Vărsatu-sau sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului, și nu erà cine să-i îngroape.
4 Făcufu-ne-am ocară vecinilor noștri, batjocură și râs celor dimprejurul nostru.
5 Până când Doamne te vei mânià, până în sfârșit se va aprinde ca focul râvna ta?
6 Varsă mânia ta preste neamurile care nu te cunosc, și preste împărățiile care numele tău nu l-au chemat.
7 Că au mâncat pre Iacov, și locul lui l-au pustiit.
8 Să nu pomenești fărădelegile noastre cele de demult; degrab să ne întâmpine pre noi îndurările tale Doamne, că am sărăcit foarte.
9 Ajută-ne nouă Dumnezeule Mântuitorul nostru, pentru slava numelui tău; Doamne izbăvește-ne pre noi, și curățește păcatele noastre pentru numele tău.
10 Ca nu cândvà să zică neamurile: unde este Dumnezeul lor? Și să cunoască întru neamuri, înaintea ochilor noștri, izbânda sângelui robilor tăi, celui vărsat.
11 Să intre înaintea ta suspinul celor ferecați; după mărirea brațului tău, păzește pre fiii celor omorîți.
12 Răsplătește vecinilor noștri de șapte ori în sânul lor ocara lor, cu care te-au ocărît pre tine Doamne.
13 Iar noi norodul tău, și oile pășunei tale, mărturisì-ne-vom ție Dumnezeule în veac. In neam și în neam vom vestì lauda ta.