Psalm 47. Cântarea fiilor lui Kore, la a doua a Sâmbetei.
1 Mare este Domnul și lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel sfânt al lui.
2 Cu bucurie bine înrădăcinată a tot pământul, munții Sionului, coastele crivățului, cetatea Împăratului celui mare.
3 Dumnezeu, în palaturile ei se cunoaște, când o sprijinește pre ea.
4 Că iată împărații pământului s'au adunat, strânsu-s'au împreună.
5 Aceștia văzând așà, s'au mirat, s'au turburat, s'au clătit, cutremur i-a cuprins pre ei.
6 Acolo sunt dureri ca ale celeea ce naște; cu duh silnic va sfărâmà corăbiile Tarsisului.
7 Precum am auzit, așà am și văzut, în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru.
8 Dumnezeu o au întemeiat pre ea în veac; luat-am Dumnezeule mila ta în mijlocul norodului tău.
9 După numele tău, Dumnezeule așà și lauda ta preste marginile pământului; de dreptate plină este dreapta ta.
10 Veselească-se muntele Sionului și să se bucure fetele Iudeii, pentru judecățile tale Doamne.
11 Incunjurați Sionul, și-l cuprindeți pre dânsul, povestiți în turnurile lui.
12 Puneți inimile voastre întru puterea lui, și împărțiți casele lui, ca să povestiți la alt neam.
13 Că acesta este Dumnezeul nostru în veac și în veacul veacului, acesta ne va paște pre noi în veci.