Tăierea Capului sf. Ioan de Irod. Minunea înmulțirei pâinilor. Iisus umblând pe mare.
1 Intr'acea vreme a auzit Irod, cel a patra parte stăpânilor vestea despre Iisus.
2 Și a zis slugilor sale: acesta este Ioan Botezătorul; el a înviat din morți și pentru aceasta se fac puteri întru el
3 Că Irod prinzând pre Ioan l-a legat pre el și l-a pus în temniță, pentru Irodiada, muierea lui Filip, fratelui său
4 Că ziceà Ioan lui: nu ți se cuvine ție s'o aibi prea ea.
5 Și vrând să'l omoare pre dânsul, se temeà de norod, pentrucă, ca pre un proroc îl aveà pre eì.
6 Iar prăznuindu-se ziua nașterei lui Irod, a jucat fata Irodiadei în mijloc șt a plăcut lui Irod.
7 Pentru aceea cu jurământ a mărturisit ei să'i deà orice va cere.
8 Iar ea, îndemnată fiind de muma sa, a zis: dă-mi aici în tipsie Capul lui Ioan Botezătorul.
9 Și s'a întristat împăratul; dar pentru jurământ și pentru cei ce ședeau împreună cu dânsul, a poruncit să se deà.
10 Și trimițând a tăiat pre Ioan în temniță.
11 Și s'a adus Capul lui în tipsie și s'a dat fetei, și l-a dus l-a muma sa.
12 Și venind ucenicii lui, au luat trupul și l-au îngropat pre el, și venind au vestit lui Iisus.
13 Și auzind Iisus, s'au dus de acolo cu corabia în loc pustiu, deosebi; și auzind noroadele, s'au dus după dânsul pedeștri de prin orașe.
14 Și ieșind Iisus, a văzut norod mult, și s'au făcut milă de ei și au tămăduit pre bolnavii lor
15 Iar făcându-se seară, au venit la dânsul ucenicii lui, zicând: locul este pustiu și vremea iată a trecut; slobozește norodul ca să se ducă prin sate sà? și cumpere bucate loruși.
16 Iar Iisus leau zis lor: nu trebue să meargă; dați le voi să mănânce.
17 Iar ei au zis lui: n'avem aici fără numai cinci pâini și doi pești.
18 Și el au zis: aduceți-le pre ele aici la mine.
19 Și au poruncit norodului să șeazà pre iarbă, și luând cele cinei pâini și cei doi pești, și căutând la cer, au binecuvântat, și frângând au dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii noroadelor.
20 Și au mâncat toți și s'au săturat, și au luat rămășițele de sfărâmituri douăsprezece coșuri pline.
21 Iar cei ce mâncaseră erau bărbați ca cinci mii, afară de muieri și de copii,
22 Și îndată au silit Iisus pre ucenicii săi să între în corabie și să meargă înaintea lui de ceea parte, până ce va sîobozì noroadele.
23 Și slobozind noroadele, s'au suit la munte să se roage deosebi. Și făcându-se seară, erà acolo singur.
24 Iar corabia erà în mijlocul mărei, învăluindu-se u-se de valuri, că erà vântul împrotivă.
25 Iar întru a patra streajă a nopței au mers la dânșii Iisus, umblând pre mare.
26 Și văzându-l pre el ucenicii umblând pre mare, s'au spăimântat, zicând că nălucă este și de frică au strigat.
27 Dar Iisus îndată au grăit lor zicând: îndrăzniți, eu sunt, nu vă temeți.
28 Iar Petru răspunzând, a zis: Doamne, de ești tu, poruncește-mi să vin la tine pre apă. Iar el i-au zis: vino.
29 Și pogorându-se Petru din corabie, umblă pre apă ca să meargă la Iisus.
30 Iar văzând vântul tare, s'a înfricoșat, și începând a se afundă, a strigat grăind: Doamne mântuește-mă.
31 Și îndată Iisus tinzând mâna, l-a apucat pre dânsul și i-au zis lui: puțin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?
32 Și intrând ei în corabie, a stat vântul.
33 Iar cei ce erau în corabie venind s'au închinat lui, zicând: cu adevărat Fiul lui Dumnezeu ești.
34 Și trecând âu venit în pământul Ghenisaretului.
35 Și cunoscându-l pre el oamenii locului aceluia, au trimis în toată lăture aceea și au adus la dânsul pre toți bolnavii,
36 Și-l rugau pre el ca numai să se atingă de poalele veșmintelor lui; și câți se atingeau se mâniuiau.