Iisus vindecă pre bolnavul de idropică. Invață a nu căutà locurile dintâi la mese și a chemà pre săraci. Pilda despre cei chemați la cină. Adevăratul ucenic al lui Hristos.
1 Și a fost când au intrat ei în casa oarecăruia din boierii Fariseilor sâmbăta, ca să mănânce pâine și aceia îl pândiau pre el
2 Și iată un om bolnav de idropică erà înaintea lui.
3 Și răspunzând Iisus, au zis către Farisei și către legiuitori grăind: oare este slobod sâmbăta a vindeca?
4 Iar ei au tăcut. Și apucându'l l-au vindecat pre el și l-au slobozit.
5 Și răspunzând către ei, au zis: căruia dintru voi fiul sau bou! de va cădeà în puț, au nu îndată îl va scoate pre eì îu ziua sâmbetei?
6 Și n'au putut răspunde lui ia acestea.
7 Și ziceà către cei chemați pildă, luând aminte cum își alegeau șederile mai sus, zicând către dânșii:
8 Când te vei chemà de cinevà la nuntă, nu ședeà în locul cel mai de sus, ca nu cumvà să fie chemat de dânsul altui mai cinstit decât tine;
9 Și venind cela ce și pre tine și pre acela a chemat, va zice ție: dă locul acestuia, și atunci vei începe cu rușine locul cel mai de jos a'l țineà.
10 Ci când te vei chemà, mergând șezi la locul cel mai de jos; ca, când va venì cel ce te-a chemat, să'ți zică fie: prietene, sue-te mai sus, atunci îți va fi ție cinste înaintea celor ce vor ședeà împreună cu tine.
11 Că tot cel ce se înalță, se va smerì, și cel ce se smerește, se va înălțà.
12 Și ziceà și cemi ce îl chemase pre el: când faci prânz sau cină, nu chemà prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cândvà să te cheme și ei pre tine, și sà ți se facă răsplătire.
13 Ci când faci ospăț, chiamă săracii, neputincioșii, șchiopii și orbii;
14 Și fericit vei fi, căci nu pot să'ți întoarcă, ca se va întoarce ție întru învierea, drepților.
15 Și auzind acestea unul din cei ce ședeau cu el, a zis: fericit este cel ce va prânzì întru împărăția lui Dumnezeu.
16 Iar el au zis lui: un om oare care a făcut cină mare și a chemat pre mulți;
17 Și a trimes pre sluga sa în ceasul cinei să zică celor chemați: veniți, că iată gata sunt toate.
18 Și au început toți dimpreună a se lepăda, Ce! dintâiu a zis tui: țarină am cumpărat, și am nevoe să ies și să o văd, rogu-te să mă ierți.
19 Și altul a zis: perechi de boi am cumpăra! cinci, și merg să'i ispitesc; rogu-te să mă ierți.
20 Și altul a zis: muiere mi-am luat și pentru aceasta nu pot veni.
21 Și întorcându-se sluga aceea, a spus domnului său acestea. Atunci mâniindu-se stăpânul casei, a zis slugei sale: ieși curând la răspântiile și ulițele cetății, și săracii și betegii și șchiopii și orbii adu'i aici.
22 Și a zis sluga: doamne, s'a făcut cum ai poruncit și încă mai este loc.
23 Și a zis domnul către slugă: ieși la drumuri și îs garduri și'i silește să intre, ca să se umple casa mea.
24 Că zic vouă: că nici unul din bărbații aceia ce erau chemați, nu va gustà cina mea.
25 Și mergeau cu dânsul noroade multe, și întorcându-se, le-au zis lor;
26 Oricine vine către mine șt nu urăște pre tatăl său și pre mumă și pre muiere și pre feciori și pre frați și pre surori, încă și pre sufletul său, nu poate fi ucenic al meu.
27 Șl cel ce nu'și poartă crucea sa șt vine după mine, nu poate fi ucenic ai meu.
28 Că cine dintru voi vrând să zidiască turn, au nu întâiu șezând, își socotește cheltuiala, de are cele spre săvârșire?
29 Ca nu cândvà puind el temelia și neputând săvârși, toți cei ce! vor vedeà să înceapă a'l batjocori, zicând:
30 Că acest om a început a zidi și n'a putut săvârși.
31 Sau care împărat, mergând să se loviască cu aii împărat ia răsboì, au nu șezând întâiu, se stătuește de va puleà cu zece mii să se înfîmpine cu cela ce vine asupra lui cu douăzeci de mii?
32 Iar de nu, încă fiind el departe, trimițând solie, se roagă de pace.
33 Deci așà fiecare dintre voi, care nu se leapădă de toate avuțiile sale nu poate fi ucenic al meu.
34 Bună este sarea, iar dacă sarea se va împuțì, cu ce se va îndulcì?
35 Nici în pământ, nici în gunoi nu este de treabă, afară o leapădă pre ea. Cela ce are urechi de auzit, auză.