DESPĂRȚITĂ DELA SFÂRȘITUL CĂRȚEI LUI DANIIL Slujba idolilor. Moartea balaurului și mântuirea lui Daniil din groapa leilor.
1 Și împăratul Astiag s’a adaos la părinții săi, și a luat Kir Persul împărăția lui.
2 Și a viețuit Daniil împreună cu împăratul acesta și a întrecut cu mărirea pre toți prietenii lui.
3 Și erà un idol la Vaviloneni, căruia îi erà numele Vil, și se cheltuià la el în toată ziua făină de grâu artave douăsprezece, oi patruzeci, și vedre de vin șase.
4 Și împăratul îl cinsteà pre el, și mergeà în toate zilele de se închinà lui; iar Daniil se închinà Dumnezeului său.
5 Și a zis împăratul: pentruce nu te închini lui Vil?
6 Iar el a zis: pentrucă nu crez în idolii făcuți de mâini, ci în Dumnezeul cel viu, carele au făcut cerul și pământul, și are stăpânire preste tot trupul.
7 Și i-a zis împăratul: dar nu ți se pare ție Vil a fì dumnezeu viu? Nu vezi câte mănâncă și beà în toate zilele?
8 Și a zis Daniil râzând: nu te înșelà împărate, acesta este din lăuntru lut, și dinafară aramă, și nu mănâncă, nici beà vre odată.
9 Și mâniindu-se împăratul, a chemat pre preoții lui, și a zis lor: de nu’mi veți spune, cine este cel ce mănâncă cheltuiala aceasta, veți murì;
10 Iar de’mi veți arătà, că Vil mănâncă acestea, Daniil va murì, pentrucă a hulit pre Vil.
11 Și a zis Daniil împăratului: așà să fie după cuvântul tău.
12 Și erau preoții lui Vil șaptezeci, afară de femei și de prunci.
13 Și a venit împăratul cu Daniil în casa lui Vil.
14 Și au zis preoții lui Vil: iată noi ieșim afară, iar tu împărate pune bucatele și vinul, și închide ușa, și o pecetluiește cu inelul tău.
15 Și dimineața când vei venì, de nu vei aflà toate mâncate de Vil, să murim noi, sau împrotivă Daniil cel ce a mințit asupra noastră.
16 Iar ei nu băgau seamă, pentrucă făcuse pre supt masă intrare ascunsă, și printr’aceea intrau totdeauna, și mâncau acelea.
17 Și a fost după ce au ieșit ei, și împăratul a pus bucatele lui Vil, a poruncit Daniil slugilor sale, și aduseră cenușe, și au presărat toată capiștea înaintea împăratului singur.
18 Și ieșind a închis ușa, și o au pecetluit cu inelul împăratului, și s’au dus;
19 Iar preoții au venit noaptea după obiceiul lor, și muierile lor și pruncii lor, și mâncară toate, și băură.
20 Și a mânecat dimineața împăratul și Daniil împreună cu el.
21 Și a zis împăratul: întregi sunt pecețile Daniile? Iar el a zis: întregi împărate.
22 Și a fost când a deschis ușa, uitându-se pre masă împăratul, a strigat cu glas mare: mare ești Vil! Și nu este la tine nici un vicleșug.
23 Și a râs Daniil, și a oprit pre împăratul ca să nu intre înlăuntru, și a zis: vezi fața pământului, și cunoaște, ale cui sunt urmele acestea.
24 Și a zis împăratul: văz că sunt urme de bărbați și de muieri și de prunci.
25 Și mâniindu-se împăratul, atunci a prins pre preoți și pre muieri și pre fiii lor; și i-au arătat lui ușile cele ascunse, prin care intrau, și mâncau cele de pre masă.
26 Și i-a omorît pre ei împăratul, și pre Vil l-a dat lui Daniil, și l-a stricat pre el și capiștea lui.
27 Și erà un balaur mare într’un loc, și’l cinsteau pre el Vavilonenii.
28 Și a zis împăratul către Daniil: au doară vei zice, că și acesta este de aramă?
29 Acesta este viu și mănâncă și beà, nu vei mai puteà zice, că și acesta nu este dumnezeu viu; deci închină-te lui.
30 Și a zis Daniil: Domnului Dumnezeului meu mă voi închinà, că acela este Dumnezeu viu; iar tu împărate dă’mi slobozenie, și voiu omorî balaurul fără de sabie și fără de toiag.
31 Și a zis împăratul: ți’l dau ție; și a luat Daniil rășină și seu și peri, și le-a fiert într’un loc, și a făcut cocoloș, și le-a aruncat în gura balaurului, și mâncând a plesnit balaurul.
32 Și a zis Daniil: iată închinăciunile voastre.
33 Și a fost dacă au auzit Vavilonenii s’au mâhnit foarte, și s’au pornit asupra împăratului.
34 Și au zis: Iudeu s’a făcut împăratul; pre Vil l-a stricat, și pre balaur a omorît, și pre preoți i-a tăiat.
35 Și viind la împăratul, au zis: dă-ne nouă pre Daniil;
36 Iar de nu, te vom ucide pre tine și casa ta.
37 Și văzând împăratul că se pornise asupra lui foarte, și silit fiind, a dat lor pre Daniil.
38 Iar ei l-au aruncat în groapa leilor, și a fost acolo șase zile.
39 Și erau în groapă șapte lei, și le dà lor pre zi două trupuri și două oi; iar atunci nu le-au dat lor, ca să mănânce pre Daniil.
40 Și erà atunci Avacum proroc în țara jidovească, și acela fiersese fiertură, și a dumicat pâine în scafă, și mergeà la câmp să ducă secerătorilor.
41 Și a zis îngerul Domnului către Avacum: dù prânzul care’l ai în Vavilon lui Daniil în groapa leilor.
42 Și a zis Avacum: Doamne! Vavilonul nu l-am văzut, și groapa n’o știu unde este?
43 Și l-a luat îngerul Domnului pre el de creștetul lui, și ținându’l de părul capului său, l-a pus pre el în Vavilon deasupra groapei întru repeziciunea duhului său.
44 Și a strigat Avacum zicând: Daniile! Daniile! Ià prânzul, care ți l-au trimis ție Dumnezeu.
45 Și a zis Daniil: că ți-ai adus aminte de mine Dumnezeule, și n’ai părăsit pre cei ce te caută și te iubesc pre tine.
46 Și s’a sculat Daniil, și a mâncat; iar îngerul Domnului îndată a pus pre Avacum la locul său.
47 Iar împăratul a venit a șaptea zi să plângă pre Daniil, și a venit la groapă, și s’a uitat înlăuntru, și iată Daniil ședeà.
48 Și a strigat împăratul cu glas mare, zicând: mare ești Doamne Dumnezeul lui Daniil! Și nu este altul afară de tine.
49 Și l-a scos pre el din groapă;
50 Iar pre cei ce erau pricina pierderii lui, i-a aruncat în groapă, și i-au mâncat leii înaintea lui.